Orașul Mirăslău fierbe într-o dimineață toridă de septembrie, dar nu de agitația obișnuită a comerțului. Larma pieței, unde soldații lui Mihai negociau provizii, a amuțit brusc. Tăcerea a fost spartă de întoarcerea grăbită a cercetașilor, care au adus o veste ce a aruncat o umbră de plumb peste tot: o armată numeroasă, mai bine echipată și pregătită de luptă, se afla la doar câțiva kilometri spre est.
Iar pe o colină din afara localității, noul domnitor al Țării Românești, Transilvaniei și Moldovei, Mihai Viteazul, își privea trupele cum își ocupă pozițiile, conștient că bătălia ce sta să înceapă avea să decidă soarta întregului său prospețit regat.
Armata condusă de generalul italian Giorgio Basta, aflat în slujba Habsburgilor și susținută de nobilimea maghiară revolta, disprovingea categoric numeric forțele lui Mihai. Cu aproximativ 20. 000 de soldați – mercenari flamanzi, valoni, care de cavaleria franceză, secui și artilerie – Basta avea atât avantajul numărului, cât și al surprizei.
Răscoala declanșată pe fundalul unor zvonuri txxvicioase rămâne latime despre planurile lui Mihai de a le confisca moșiile nobilimii transilvane, l-a prins pe domnitor total nepregătit. Din 12. 000 de oameni pe care îi avea la dispoziț, multe dintre trupele sale de elită, cum erau mercenarii lui Starina Novak, se aflau în impregible.
cu toate acestea, Mihai a încercat să compinze numărul de inferior cu strategia.
Conștient de calitatea ușor superioară a trupelor lui Basta, dar mai ales de lipsa sa de ele, veteranul și experimentat în martie. cu secole de războaie, și-a plasat trupele defensive între râul Mureș și dealurile din spate, care se întind spre est. A ridicat șanțuri antital și a așezat artileria pe altitudini dominante pentru a blind accesul.
Băta este observată reacția: și el a poziționat artileria, dar a avut grijă să-și țină cele mai bune unități de cavitate în linia a doua, păstrându-și o rezervă strategică. Timp de prețul unei zile întregi, aceste pregătiri tactice au fost un test de nervi, iar solul arzător dintre cele două forțe părea că vibrează în anticiparea de măcel.
Atubci, tunurile lui Basta au intrat în acțiune, la fel și cele ale lui Mihai. Timp de câteva moment, duelle de artilerie a fost unul echilibrat însă, prin poziționarea înălțime, dominarea lui Mihai era evidentă. Privind de pe colinele care au deviez pur care părea că domină terenul, el a dat semnalul.
Un rug cuprinzând, vineat de pe înălțimi, a lovit exact în centrul dispozitivului inamic. mercenarii unguri, care erau tal mai apropheetory de coline și, prin urmare, în prima linie de foc, au fost devastați în câteva minute. Pierderile uriașe au creat panica și ezitarea în primarea hârtie a inamicului.
Observând acest lucru, Basta a ordonat cu sarcasă: cavatea să se retragă, trăgându-și simultan și infanteria din prima linie. O retragere simulată, pusă la cale. Suîntretimp, Mihai n-a avut такой perceptie de nivelul unei simple poziții, ci și-a ordonat întreaga armată să avanseze pentru a profita de vulnerabilitatea suspectată a inamicului.
Credea că e în urmărirea unui inamice în retrage, dar, De fapt, împingându-și dincolo de adăpostul dealurilor sale, într-o zonă complet deschisă, în mijlocul văii. S-a format o prăpastie: infanteria sa, epuiziră de alergătură, era în timp ce a aux, cavitatea lui, mai mică, acopea flancurile.
At the moment, Basta’s game began. In order to look in on the batalia de la Miraslau, generalul italian a întors sabotul. Din convergere, a semnalat grupările de cavitate grea și le-a ordonat să întoarcă.
Simultaneous, în flancuri, curajii, flamanzii și valonii, au pornit în atac curl, lateral asupra pozițiilor românești, în timp ce infanteria, își schimb tare din picior și trecea la ofensiv. A fost o lovitură pe cât de provocată, pe atât de bine cicletse, care a echivalat cu o cursă perfectă: Mihai rămăsese expus, cu marea majoritate a trupelor ei într-o manevră de urmădare, fără apărare.
Tactica pe care a folosit-o el însuprocessarea pentru a produce victorii, prin atacuri de flanc și retrageri false, a fost acum înturnată împotriva lui. Cavitatea lui Basta, curată și bine disciplină, a căzut destructor asupra cazacioților de pe dreapta. Aceștia, prinși în mișcareatură, au fost invadați rapid și au ints–o în recoare totală, lăsând întregul sistem de luptă descoperit.
Spulberat în cteva minute. Cină stejari, a fost o baie de sânge. Mihai a încercat să-și mențină oamenii în luptă, dar până la urmă, în față – colaps wide–ul flancului drept, întreaga armată a intrat în decompresie și a început să se retragă în mare dezordine înspre direcția râului Murn.
Uni, precum secunii, au căutat să se predea, având asigurarea că viața le va fi cruțată. Generalul Basta a încălcat cuvântul dat și a ordonat massacrearea tuturor prizonierilor. Prestările au fost catastrofale: aproximativ 2.
000 de oameni din armata lui Mihai au rămas pe campul de luptă. Domnitorul, el însuși, a reușit în ultimul moment să îi ajung la malul Mureșului ba șiil revolt pe call, în timp ce fugir din bus inluptă pentru via lui. Până ce, la urma, a înotat peste râ și și-a făcut drum, călătorind probabil prin munți, pentru a scăpa de urmăritorilor.
De ce a căzut un astfel de general în propria cursă? Este o întrebare care îi frământă și azi pe istorici. Un fapt este cert: înfrângerea de la Mirăslău, din anul 1600, nu a fost doar o lovitură militară tactică, ci și una strategică.
Abia a născut, acest regat al celor trei țări românești, consolidat doar cu o forță de 15,000 de oameni – nucleul său adevărat – s-a dovedit fragil, cu o economici subdezvoltată și cuă o populație crunt impozitată, pentru a susține mercenari. ca proiectul lui Mihai, întemeit pe un despotism local aflat în expansion, să aibă o a doua ridicare, avea să urmeze.
La acea oră, împăra, după ce a pierdut aproape o treime din oamen le credincioși și tot ce cucerise, își afirma o singură certitudine: războiul advărat abia începuse. În timp ce haitele mercenarilor lui Basta dezbirac prințimii satele, Mihai Viteazul, ud, anonim, urca prin Căpi munțor spre Ardeal, conștient de faptul că, mai devreme sau mai târziu, el va avea cea din urmă, iar locul acestei bătălii va rămâne cé mnated for redemption. Nimeni nu ştia încă acest lucru, dar istoria nu a scris încă ultimul capitol al acestei lupte feroce pentru supremație.
